Corupția în România nu a dispărut; doar și-a schimbat hainele. A renunțat la treningul anilor ’90 și a îmbrăcat un costum scump, de firmă. Dacă atunci mita se dădea la negru, cu sacoșa sau geamantanul plin cu bani, astăzi, în era transparenței aparente, ea a evoluat într-o formă mult mai perversă și mai greu de combătut: șpaga legalizată prin contracte. Mecanismul este același – un abuz de putere al funcționarului public – dar metoda s-a rafinat. Nu se mai solicită un plic, ci se impune un „parteneriat” de afaceri: un contract de consultanță sau de publicitate, de obicei supraevaluat, cu firma „agreată”.
De la Sacoșă la Contract: Metamorfoza Corupției Românești
Metamorfoza este spectaculoasă și reflectă o adaptare cameleonică la noile realități juridice și sociale. Dacă în anii ’90 corupția era brutală și directă, acum este subtilă, îmbrăcată într-o aură de legalitate, ceea ce o face și mai periculoasă.
Anii ’90: Era „Geamantanului”
Era corupției primitive. Un funcționar public avea puterea de a bloca sau de a facilita o afacere, iar prețul era clar și se plătea cash. Era o tranzacție simplă, ilegală, dar paradoxal, mai „onestă” în primitivismul ei. Riscurile erau mari, dar vizibile.
Prezentul: Era „Contractului de Consultanță”
Astăzi, funcționarul cu putere de decizie sau de control nu mai riscă să fie prins cu bani în buzunar. În schimb, folosește o metodă corporatistă, mult mai greu de probat ca fiind un act de corupție. Scenariul, devenit deja un standard în mediul de afaceri, arată astfel:
- Vizita de „Control” sau „Avizare”: Un reprezentant al statului (de la ANAF, primărie, minister etc.) identifică o problemă – reală sau, cel mai adesea, inventată – în activitatea unui antreprenor.
- Amenințarea: Se prezintă consecințele catastrofale: amenzi uriașe, suspendarea activității, blocarea unui proiect. Se creează o stare de panică și vulnerabilitate.
- „Recomandarea” Salvatoare: În loc să ceară bani direct, funcționarul „recomandă” o soluție. Aceasta implică, de obicei, încheierea unui contract de consultanță, publicitate sau servicii IT cu o anumită firmă, deținută de un interpus (o rudă, un prieten).
Contractul devine astfel instrumentul șpăgii. Antreprenorul nu plătește mită, ci achită o factură pentru servicii fictive sau supraevaluate. Banii sunt spălați, tranzacția pare legală, iar funcționarul este acoperit. Este o formă de extorcare de tip mafiot, adaptată la codul fiscal.
De ce este Această Formă de Corupție Mai Periculoasă?
- Este Greu de Probat: Pe hârtie, totul este legal. Există un contract, o factură, o plată prin bancă. Este extrem de dificil pentru procurori să demonstreze că serviciul nu a fost prestat sau că prețul a fost umflat ca o formă de mită.
- Creează o „Caracatiță” de Firme-Căpușă: În jurul instituțiilor publice roiesc rețele de firme „de casă”, specializate în a sifona bani din mediul privat prin astfel de contracte impuse.
- Distruge Concurența Reală: Firmele de consultanță sau publicitate oneste nu au nicio șansă în fața acestor rețele, care nu vând un serviciu real, ci „protecție” și acces la decidentul public.
Statul, Cel Mai Mare Agent de Vânzări pentru Firmele de Casă
Asistăm la un paradox toxic: funcționari plătiți din bani publici pentru a servi interesul public acționează, de fapt, ca agenți de vânzări pentru o rețea privată de firme-paravan. Ei nu își vând influența pentru un câștig personal direct, ci o folosesc pentru a genera contracte pentru „ecosistemul” lor. Este o privatizare de facto a influenței statului.
Această corupție „la costum” este cancerul care macină încrederea în mediul de afaceri. Ea sufocă antreprenorii onești, distorsionează piața și menține România captivă într-un cerc vicios de subdezvoltare. Până când justiția nu va găsi instrumentele necesare pentru a demonta aceste rețele sofisticate, vom rămâne o țară în care succesul în afaceri depinde mai puțin de inovație și mai mult de contractul de consultanță „potrivit”.
💬 Ați întâlnit vreodată o astfel de practică? Cum credeți că poate fi combătută eficient corupția „legalizată”? Așteptăm opiniile dumneavoastră în comentarii.