Uniunea Europeană a inițiat un proiect ambițios pentru modernizarea și securizarea frontierelor externe ale spațiului Schengen, prin implementarea unui sistem biometric denumit Sistemul de Intrare/Ieșire (EES). Acest sistem are ca scop înlocuirea procesului manual de ștampilare a pașapoartelor cu o metodă digitală de înregistrare a datelor călătorilor din afara UE. În plus, include colectarea amprentelor digitale și a imaginilor faciale, creând o bază de date modernă care să ajute la monitorizarea fluxului de persoane și la prevenirea infracționalității transfrontaliere.
Totuși, implementarea acestui proiect a fost amânată în mod repetat, iar dificultățile întâmpinate recent au ridicat semne de întrebare cu privire la viabilitatea și utilitatea sa. Conform Bloomberg, consorțiul condus de compania Atos, responsabil pentru dezvoltarea infrastructurii tehnologice necesare, a întâmpinat probleme majore, ceea ce a dus la noi întârzieri.
Ce presupune Sistemul de Intrare/Ieșire (EES)?
EES este proiectat să înregistreze automat intrările și ieșirile cetățenilor din afara UE la trecerea frontierelor Schengen. Sistemul este o parte importantă a planurilor UE pentru consolidarea securității și gestionarea eficientă a migrației. Funcțiile cheie includ:
- Înlocuirea ștampilării manuale a pașapoartelor cu un proces complet digital.
- Colectarea datelor biometrice, precum amprentele și imaginile faciale.
- Stocarea datelor pentru a facilita detectarea șederilor ilegale sau a activităților suspecte.
Inițial, sistemul trebuia să fie operațional în 2022, dar din cauza întârzierilor și a dificultăților tehnice, termenul a fost amânat până în 2024, iar acum rămâne incert.
Probleme în implementare
Consorțiul condus de Atos, desemnat să dezvolte tehnologia necesară, a întâmpinat numeroase probleme care au contribuit la întârzieri. Printre acestea se numără:
- Complexitatea tehnică: Sistemul EES necesită integrarea mai multor componente tehnologice avansate, inclusiv infrastructură hardware, software și baze de date biometrice.
- Cooperarea între statele membre: Unele state membre au întâmpinat dificultăți în instalarea infrastructurii necesare la punctele de frontieră.
- Costurile ridicate: Bugetul alocat inițial a fost depășit, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la sustenabilitatea financiară a proiectului.
- Testare insuficientă: Testele inițiale au scos la iveală deficiențe în funcționarea sistemului, punând sub semnul întrebării siguranța și eficiența acestuia.
Impactul asupra cetățenilor români
Pentru cetățenii români care călătoresc frecvent în afara UE sau pentru cei care lucrează și locuiesc în țări din afara spațiului Schengen, implementarea acestui sistem ar putea aduce beneficii, dar și provocări.
Beneficii potențiale:
- Timp redus la frontieră: Sistemul digital promite un proces mai rapid de trecere a granițelor, eliminând necesitatea ștampilării manuale.
- Siguranță sporită: Datele biometrice vor facilita identificarea persoanelor și prevenirea activităților ilegale.
Provocări:
- Confidențialitatea datelor: Colectarea și stocarea informațiilor biometrice ridică preocupări legate de protecția datelor personale.
- Întârzieri suplimentare: Până la implementarea completă a sistemului, cetățenii ar putea experimenta mai multă aglomerație și timpi de așteptare mai mari la punctele de trecere a frontierei.
- Costuri indirecte: Modernizarea infrastructurii ar putea duce la taxe suplimentare impuse de unele state membre.
Cum ar trebui să se pregătească românii pentru acest sistem?
- Actualizează-ți documentele: Verifică valabilitatea pașaportului și asigură-te că acesta respectă cerințele pentru scanarea biometrică.
- Informează-te despre reglementările Schengen: Înainte de a călători, consultă regulile actualizate ale țărilor de tranzit și destinație.
- Protejează-ți datele: Fii atent la politica de confidențialitate asociată cu acest sistem. Solicită informații despre modul în care vor fi gestionate datele tale biometrice.
Implicarea României în proiect
România, fiind în afara spațiului Schengen, ar putea adopta acest sistem la un moment dat. Totuși, în prezent, impactul asupra cetățenilor este limitat la călătoriile internaționale. În cazul în care România aderă la Schengen, sistemul EES va deveni obligatoriu, ceea ce va aduce atât beneficii, cât și responsabilități noi pentru autoritățile române.
Ce urmează?
Uniunea Europeană trebuie să rezolve rapid problemele tehnice și logistice pentru a implementa EES. De asemenea, este esențial ca statele membre să colaboreze mai eficient, să împărtășească bune practici și să investească în infrastructură.
Opinia ta contează! 💬
Ce părere ai despre acest sistem? Crezi că implementarea lui va aduce beneficii reale sau doar mai multe complicații? Lasă un comentariu cu gândurile tale și distribuie acest articol pentru ca și prietenii tăi să fie informați despre schimbările viitoare! 🌍🙌