stirimax.ro premierul bolojan tuna si fulgera decontari fictive risipa si sporuri legale in sanatate cornul abundentei nu mai

Premierul Bolojan Tună și Fulgeră: Decontări Fictive, Risipă și Sporuri „Legale” în Sănătate. „Cornul Abundenței nu mai Există”

Într-o declarație de o duritate rar întâlnită, premierul Ilie Bolojan a anunțat sfârșitul epocii de finanțare necondiționată a sistemului sanitar, afirmând tranșant: „Cornul abundenței din sănătate nu mai există”. Potrivit transcrierii unei conferințe de presă publicate de Economica.net, șeful Guvernului a prezentat o radiografie devastatoare a risipei, ineficienței și abuzurilor care macină sistemul, avertizând că, fără reforme imediate și dureroase, întreaga construcție bugetară a țării riscă să se prăbușească.

Premierul a identificat mai multe „găuri negre” prin care se scurg miliarde de lei anual, de la decontări fictive și sporuri umflate legal, la cheltuieli cu medicamentele „scăpate de sub control”.

💸 Radiografia unui Dezastru Bugetar: Cheltuieli mai Mari ca în Pandemie

Premierul a început cu o prezentare a datelor financiare, care arată o explozie a costurilor. Dacă în urmă cu 10 ani, cheltuielile cu sănătatea reprezentau 11% din veniturile statului, acum au ajuns la un prag critic de 14-16%.

„În 2024, de exemplu, față de 17% creștere de venituri, avem 23% creștere de cheltuieli pe acest domeniu. Deci direcția nu este bună,” a avertizat Bolojan, subliniind că acest nivel se apropie de cel înregistrat în plină pandemie.

Mai mult, pentru a încheia anul, sistemul mai are nevoie de cel puțin 10-14 miliarde de lei, în condițiile în care, din martie, plățile către sistemul sanitar (cu excepția salariilor) nu se mai fac integral. Fără o intervenție, a avertizat premierul, toate încasările suplimentare din taxe se vor duce în „gaura neagră” a sănătății.

🩺 De ce se Scurg Banii? Decontări Fictive, Sporuri și „Optimizări”

Ilie Bolojan a detaliat punctual mecanismele prin care se risipesc fondurile publice. Printre acestea se numără:

  • Decontări Fictive sau Umflate: Premierul a acuzat direct practica spitalelor de a angaja consultanți pentru a-și „îmbunătăți” Indicatorul de Complexitate a Cazurilor (ICM). Astfel, prin adăugarea pe hârtie a unor boli sau analize suplimentare, spitalele încasează sume mai mari, fără a oferi neapărat servicii mai bune.
  • Cheltuieli de Personal Nelegate de Performanță: Salarizarea nu este legată de numărul de cazuri rezolvate. În unele spitale, costurile cu personalul depășesc 90% din buget, lăsând resurse infime pentru medicamente sau analize dedicate pacienților.
  • Loopholes pentru Sporuri: S-a identificat practica prin care, pentru a crește baza de calcul a sporurilor de 30%, spitalele autorităților locale includ în fondul de salarii și pe cel al primăriei sau consiliului județean, ocolind astfel legea.

💊 Cheltuielile cu Medicamentele, „Scăpate de Sub Control”

O altă sursă majoră de risipă, potrivit premierului, este politica de medicamente. România este una dintre puținele țări unde ponderea medicamentelor inovative, foarte scumpe, este mult mai mare decât a celor generice, care sunt la fel de eficiente în majoritatea cazurilor.

Premierul a sugerat o legătură directă între prescrierea medicamentelor scumpe și beneficiile oferite de companiile farmaceutice: „Dacă prescrii un medicament generic, (…) s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia, și nu la o distanță mult mai mare.”

El a cerut Ministerului Sănătății și Casei de Sănătate să intervină pentru a inversa această balanță, astfel încât medicamentele scumpe să fie excepția, nu regula.

🚨 O Caracatiță de Abuzuri Sistemice

Analiza premierului a vizat și alte probleme cronice:

  • Concedii Medicale Fictive: Statisticile arată „vârfuri” de concedii medicale programate strategic în jurul sărbătorilor legale, un abuz evident.
  • Analize Paraclinice Extinse: Numărul de RMN-uri și CT-uri decontate a crescut masiv, premierul acuzând că parteneriatul public-privat a dus la „socializarea cheltuielilor și privatizarea câștigurilor”.

Soluția Premierului: Autoritățile, din „Complici” în „Regulatori”

În final, Ilie Bolojan a cerut o schimbare radicală de atitudine. Casele de Sănătate, Ministerul Sănătății și Direcțiile de Sănătate Publică trebuie „să treacă de la perspectiva de spectator sau, mai rău, complice, la cea de regulator, la cea de apărător al intereselor cetățenilor”. Fără un control real și o legare a finanțării de performanță, a concluzionat premierul, sistemul nu mai poate fi susținut.


💬 Ce părere ai despre diagnosticul pus de premier? Unde crezi că se află cea mai mare risipă din sistemul sanitar? Lasă un comentariu mai jos!