Manifestațiile recente din Tbilisi, Georgia, au adus în prim-plan nemulțumirile cetățenilor față de guvernare, fiind comparate de unii analiști cu protestele din 10 august 2018 din București. Ambele evenimente au fost marcate de intervenții violente ale forțelor de ordine, revendicări populare puternice și suspiciuni privind influența unor entități externe în organizarea lor.
Protestele din Tbilisi: cereri pentru reforme și acțiuni violente ale poliției
La sfârșitul lunii noiembrie 2024, mii de georgieni au ieșit în stradă pentru a contesta adoptarea unei legi controversate privind „agenții străini” și pentru a cere organizarea unor alegeri noi, sub supraveghere internațională. Protestatarii acuză guvernul de la Tbilisi de influență excesivă din partea Rusiei și de subminare a aspirațiilor europene ale țării. Aceste manifestații au fost reprimate cu tunuri de apă și gaze lacrimogene, declanșând violențe de stradă.
Evenimentele au fost accentuate de tensiuni politice majore, pe fondul alegerilor parlamentare recente, despre care opoziția afirmă că ar fi fost fraudate. De asemenea, legea propusă, similară cu cea din Rusia, urmărește să limiteze activitatea organizațiilor neguvernamentale finanțate din străinătate, stârnind reacții dure din partea societății civile.
10 august 2018, București: represiune și controverse
Protestele din București, organizate la 10 august 2018, au fost motivate de nemulțumirile față de guvernarea PSD, percepută ca fiind coruptă și cu tendințe autoritare. Sute de mii de oameni au protestat pașnic până când forțele de ordine au intervenit în forță, utilizând gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Intervenția a dus la răniți și la o polarizare profundă a societății.
Aceste proteste au fost, de asemenea, asociate cu speculații privind sprijinul logistic sau financiar din partea unor entități externe. Deși astfel de acuzații nu au fost niciodată confirmate oficial, ele au alimentat dezbateri despre implicarea ONG-urilor și a unor organizații internaționale.
Finanțatori comuni? Realitate sau speculație
Atât în cazul Tbilisi, cât și al Bucureștiului, au existat acuzații și speculații privind influențe externe în organizarea manifestațiilor. În Georgia, guvernul a indicat că organizații susținute de Occident ar fi contribuit la alimentarea protestelor, pe fondul tensiunilor geopolitice dintre Est și Vest. În România, după 10 august, s-a discutat despre posibilitatea ca protestele să fi fost susținute de organizații internaționale pro-democrație, însă nu au apărut dovezi concrete în acest sens.
În ambele cazuri, protestele reflectă un cumul de nemulțumiri interne, dar și presiuni externe într-un context geopolitic complicat. Aceste manifestări evidențiază polarizarea societăților din Georgia și România, dar și lupta pentru menținerea sau consolidarea democrației.
Importanța înțelegerii contextului
Compararea celor două situații arată similitudini în privința temelor centrale – nemulțumirea față de guvernare, influența actorilor externi și dorința de schimbare. Cu toate acestea, fiecare protest este determinat de contextul specific al fiecărei țări. În timp ce la Tbilisi se acuză influența Rusiei, la București se discută despre implicarea unor organizații internaționale pro-democrație.
Protestele din Tbilisi continuă să fie un subiect de interes internațional, iar autoritățile georgiene sunt sub presiunea comunității europene pentru a asigura respectarea drepturilor și a libertăților cetățenești. Similar, protestele din România au tras un semnal de alarmă cu privire la nevoia de transparență și respect pentru statul de drept.